tag:blogger.com,1999:blog-18103413142746455942024-03-14T09:59:18.871-07:00Petar AtanasovProf. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.comBlogger19125tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-78939596217658275272008-09-09T06:37:00.000-07:002009-11-30T04:31:20.973-08:00CURRICULUM VITAE<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://img225.imageshack.us/img225/1981/photoatanasovar5.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 145px; height: 190px;" src="http://img225.imageshack.us/img225/1981/photoatanasovar5.jpg" alt="" border="0" /></a><br />Nom : ATANASOV<br /><br />Prénom : Petar<br /><br />Adresse : ul. Mile Popjordanov 68 / 32, Skopje, R. de Macédoine<br /><br />Tél : 3082 605 ; mob. 075 / 934026<br /><br />Date de naissance : le 25 decembrie 1939<br /><br />Lieu de naissance : Huma, com. de Gevgelija<br /><br />Situation familiale marié avec Elena - Joana Niculescu (deux fils mariés eux aussi)<br /><br />Nationalité : macédonienne<br /><br />Diplômes : -Bacalauréat en1958, à Gevgelija<br /><br />Licence en langue et littérature françaises (4 ans de français et 2 ans d'italien) en 1963 à la Faculté de philologie "Blaze Koneski", Université "Cyrille et Méthode' à Skopje<br /><br />Maîtrise à Belgrade, en 1975 ; le title de la thèse : L'infinitif mégléno-roumain à la lumière des langues balkaniques et romanes<br /><br />Doctorat à Skopje, en 1979 ; le titre de la thèse : Le mégléno-roumain d'aujourd'hui : phonétique et phonologie<br /><br /><span style="font-weight: bold;">Postes de travail :</span><br /><br />Professeur de français au lycée de Gevgelija jusqu'en 1968.<br /><br />Lecteur de langue roumaine au Département des langues et littératures romanes à la faculté de philologie "Blaze Koneski" de Skopje du 1 janvier 1970 ianuarie 1970 jusqu' en 1978.<br /><br />- Professeur titulaire depuis 1985.<br /><br />- <span style="font-weight: bold;">Matières enseignées :</span><br /><br />- Histoire de la langue française au Département des langues et littératures romanes à la Faculté de philologie de Skopje jusqu'à la retraite ;<br /><br />- Phonologie de la langue française;<br /><br />- Grammaire comparée des langues romanes à partir de 1985 jusqu'à la retraite.<br /><br />- Histoire de la langue italienne (1998 -2003)<br /><br />- Lecteur de macédonien à l'INALCO (Sorbonne III), Paris 1978 - 1981<br /><br />- Professeur associé à l'Institut oriental de Naples où il donnait des cours de balkanistique (2000-2006)<br /><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Spécialisations :</span> - Bucarest (1968 / 69) à la Faculté de langue roumaine ;<br />- Paris (1974 / 75) où il fréquentait les cours d'André Martinet, Bernard Pottier et de Gérard Moignet.<br /><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Langues parlées :</span> - bonnes connaissances de français, italien, roumain, espagnol, des langues sud-slaves (macédonien, serbo-croate, bulgare), des dialectes roumains de la R. de Macédoine (aroumain, mégléno - roumain) ;- suffisantes du néogrec et du portugais; - élémentaires de l'albanais<br /><br /><span style="font-weight: bold;">Fonctions :</span> - Chef du Département des langues et littératures romanes près la Faculté de philologie 'Blaze Koneski' de Skopje par deux fois ;- Président du Conseil de la Faculté de philologie de Skopje; - Membre du Sénat de l'Université "Cyrille et Méthode" de Skopje; - Secrétaire du Comité National de l'Association des Études Sud-Est Européenne (A.I.E.S.E.E) auprès de L'Académie Macédonienne des Sciences et des Arts, toujours en fonction.<br /><br /><span style="font-weight: bold;">Publications :</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;">I. Volumes:</span><br /><br />1. B. Nastev, Études aroumaines. Contributions à la balkanistique (Aromanski studii. Prilozi kon balkanistikata), Ogledalo, Skopje, 1988, 256 pages. (ouvrage annoté et préfacé de Petar Atanasov).<br /><br />2. Le mégléno-roumain. Traité de dialectologie roumaine / Meglenoromâna. Tratat de dialectologie românească /, Craiova, 1984 (ouvrage collectif) 970 pages.<br /><br />3. Le mégléno-roumain de nos jours. Une approche linguistique, in Balkan-Archiv, Neue Folge - Beiheft, Band 7, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1990, 293 pages + 1 carte.<br /><br />4. Dictionnaire Français-Macédonien (Francusko-makedonski rečnik), "Makedonska kniga" - Prosvetno delo, Skopje, 1992, 888 pages (en collaboration avec Aleksa Poposki i Ljubica Kalajlievska -Dimoska).<br /><br />5. Dictionnaire Français-Macédonien Fjalor maqedonisht-shqip i shqip maqedonisht,’Dictionnaire macédonien-albanais et albanais macédonien), Dav Mari, Kumanovo, 1997, 782 pages (en collaboration avec Haki Imeri i Zihni Osmani).<br /><br /> 6. Dictionnaire Macédonien-Français (Makedonsko-francuski rečnik), Prosvetno delo, Skopje, 1998, 506 pages (en collaboration avec Aleksa Poposki). Prix "Goce Delčev".<br /><br />7. Dictionnaire Français-Macédonien et Macédonien-Français (Francusko - makedonski i Makedonsko - francuski rečnik), Jugoreklam", Skopje, 2001 (en collaboration avec Aleksa Poposki).<br /><br />8. Dictionnaire Macédonien-Italien (Makedonsko-italijanski rečnik) Skopje, 309 pages. Prix du gouvernement italien.<br /><br />9. Meglenoromâna astăzi (le Mégléno-roumain d'aujourd'hui), édition de l'Académie Roumaine, Bucarest, 2002, 407 pages.<br /><br /> 10. Dictionnaire en six langues : macédonien, français, italien, roumain, espagnol, anglais (<span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">estojazičen rečnik), Evropa 92, Skopje, 2005, 940 pages.<br />11. Dictionnaire Macédonien-Espagnol (Makedonsko-</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>panski rečnik) Jugoreklam, Skopje, 2002, 430 pages.<br /><br />12. (Grand) Dictionnaire macédonien-français, Jugoreklam, Skopje, 2007, 829 pages (en collaboration avec Aleksa Poposki).<br /><br /><span style="font-weight: bold;">Articles</span> (90) publiés dans des revues du pays et étrangères<br /><br />dans :<br /><br />a) Studii şi cercetări lingvistice (SCL) (Roumanie)<br /><br />b) Cahiers balkaniques (Langues’O) (France),<br /><br />c) Bulletin de l’A.I.E.S.E.E. (Roumanie),<br /><br />d) Analele societăţiii de limba română (Serbie).<br /><br />dans :<br /><br />Wieser Enzyklopädie des Europäischen Ostens (WEEO), Klagenfurt, Tome 10, 2002 (Autriche) a publié les articles<br /><br />Aromunisch (pages 77-82)<br /><br />Friulanisch in Rumänien (pages 83-85)<br /><br />Meglenorumänisch (pages 127-131 ).<br /><br />dans :<br /><br />les Actes des Congrès internationaux auxquels il a participé<br /><br />1. XVII-e Congrès international de Linguistique et Philologie Romanes, Aix-en-Provence, 29 août – 3 septembre 1983.<br /><br />2. XVIII-e Congrès international de Linguistique et Philologie Romanes, Trèves (Trier-Allemagne), 1986.<br /><br />3. VI-ème Congrès International d'Études du Sud-Est Européen, Sofia, 30 août – 5 septembre 1989.<br /><br />4. España y la cultura hispanica en el sureste europeo, Athènes, 2-6 décembre, 1998.<br /><br />5. II-èmes journées d'étude sur la lexicographie bilingue, Paris, 18-19 mars, 1999.<br /><br />6. VIII-ème Congrès International d'Études Sud-Est Européennes, Bucarest<br /><br />7. II-ème conférence internationale "Processus historique et développement de la communication au service de la paix : le cas du Sud-Est européen dès origines à nos jours", organisée par l'A.I.E.S.E.E. avec l'appui de l'UNESCO, Paris, 1-2 mars, 2002.<br /><br />8. IX-ème Congrès International d’Études Sud-Est Européennes, Tirana, 30 août - 3 septembre, 2004.<br /><br />9. Mélanges de linguistiques dédiés à la mémoire de Petar Skok, JAZU, Zagreb, 1985<br /><br /> Livres publiés à l'étranger :<br /><br />1. Le mégléno-roumain de nos jours, Balkan-Archiv, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1990, 295 pages.<br /><br />2. Meglenoromâna astăzi, Academia Română, Bucureşti 2002, 400 pages.<br /><br />3. Tratat de dialectologie românească (ouvrage collectif), Craiova, 1985, 1000 pages.<br /><br /><span style="font-weight: bold;">II. Articles (liste incomplète)</span><br /><br />1. Cântece şi hore de rusalii comune la Meglenoromâni şi la Macedoneni vo “Actele Simpozionului Pan<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>evo 1972, str. 95-101.<br /><br />2. U final în graiurile meglenoromâne din Huma şi Ţărnareca vo “Analele Societăţii de limba română din P.S.A. Voivodina" Zrenjanin, 1972-1973, str. 91-94.<br /><br />3. Despre palatalizarea consoanelor labiale în meglenoromână vo “Studii şi cercetări lingvistice”, an XXIV, nr. 3, Bucureşti, 1973, str. 297-300.<br /><br />4. Infinitivul meglenoromân vo “Studii şi cercetări lingvistice”, an XXVII, nr. 2, Bucureşti, 1976, str. 137-150.<br /><br />5. Observaţii cu privire la unele aspecte ale influenţei slave asupra meglenoromânei “Radovi Simpozijuma”, Pan<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">evo - Zrenjanin, 1977, str. 47-55.<br /><br />6. Li</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">nata zamen</span>ka vo romanskiot i vo makedonskiot jazik vo “Godişen zbornik” na Filoloşkiot fakultet vo Skopje, Skopje, 1977, str. 49-56 (vo koavtorstvo so Florin Jonila).<br /><br />7. Concordanţe lexicale între română şi idiomurile ibero-romanice vo “Studii şi cercetări lingvistice”, an XXVIII, nr. 4, Bucureşti, str. 439-443.<br /><br />8. Despre L final - aricol hotărât în graiul meglenoromân din Umă respectiv în cel din Gevgelija vo “Analele Societăţii de limba română”, Zrenjanin, 1977, str. 37-41.<br /><br />9. Jazikot vo literaturnite dela na Bla<span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span><span style="font-size:85%;">e Koneski (statisti</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">ka analiza) / Mile Tomi</span><span style=";font-family:";font-size:12;" ><span style="font-size:85%;">ci</span> </span>/ : prevel od romanski Petar Atanasov, Skopje, 1977, 296 stranici.<br /><br />10. Raporturi lexicale slavo-meglenoromâne vo “Actele Simpozionului româno-iugoslav”, Bucureşti, 1979, str. 43-47.<br /><br />11. La formation des mots dans les langues romanes: types de dérivés suffixaux productifs vo "Godişen zbornik"na Filoloşkiot fakultet vo Skopje, tom VI, Skopje, 1980, str. 43-83.<br /><br />12. In memoriam-Prof.d-r Bo<span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span>idar Nastev ( 1924-1980) “Ogledalo”, dekemvri, Skopje, 1980.<br /><br />13. Les noms de professions et de professionnels en macédonien vo “Cahiers balkaniques”, nr. 2. Publications Langues’O, Paris, 1981, str. 157-170.<br /><br />14. Noms de professionnels d’origine ottomane dans les langues balkaniques (kolektiven trud), vo “Cahiers balkaniques”, nr. 2, Publications Langues’O, Paris, 1981, atr. 5-32.<br /><br />15. La diminution du rôle de l’infinitif dans le mégléno-roumain et dans les autres langues balkaniques et son remplacement par des formes personnelles vo "Godi<span style=";font-family:";font-size:12;" ></span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>en zbornik" na Filolo<span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>kiot fakultet vo Skopje. tom VII, Skopje, 1981, str. 15-25.<br /><br />16. Vlijanieto na makedonskiot jazik vrz meglenoromanskiot vo "Godi<span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>en zbornik" na Filolo<span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>kiot fakultet vo Skopje, Kniga VIII-IX, Skopje, 1982 - 83, str. 37-44.<br /><br />17. Martine i funkcionalnata lingvistika vo “Nova Makedonija”, br. 13047, Skopje, 1983.<br /><br />18. Sociolingvistikata: pojava, predmet, primena vo “Treta programa na Radio Skopje”, br. 17-18, Skopje, 1984, str. 141-151.<br /><br />19. Lingvistikata i lingvisti<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>koto planiranje /Ajnar Haugen / : prevel Petar Atanasov - “Treta programa na Radio Skopje” ,br.17-18, Skopje, 1984, str.153-172.<br /><br />20. Nekoi op<span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>ti karakteristiki vo formiranjeto i razvojot na nacionalnite jazici, / M.N. Guhman / : prevel Petar Atanasov , Ibid., str. 173-182.<br /><br />21. Sociokulturnata ramka na lingvisti<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>kiot kontakt / Uriel Vajnrajh / : prevel Petar Atanasov, Ibid., str. 183-191.<br /><br />22. Tipovi lingvisti<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>ki zaednici / Xon Gumperc / :prevel Petar Atanasov, Ibid., str. 476-550.<br /><br />23. Tratat de dialectologie românească. Meglenoromâna (coordonator Valeriu Rusu), Craiova, 1984, str. 476 -550.<br /><br />24. La romanité sud-danubienne à la lumière du bilinguisme slavo-roman vo “Actes XVII e Congrès International de Linguistique et Philologie Romanes”, vol. nr. 5, - Sociolinguistique des langues romanes , Aix-en- Provence, 1984, 263-272.<br /><br />25. Aromanskite studii vo nau<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>niot opus na Bo<span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span>idar Nastev vo “Trudovi” priredil Luan Starova -, Misla, Skopje, 1985, str. 414-419.<br /><br />26. Sociolingvistika: lidhja, objekti dhe zbatimi i saj vo “Jehona”, viti XXIII, Skopje, 1985.<br /><br />27. Survivances latines en roumain vo “Zbornik u <span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style=";font-family:";font-size:12;" ></span>ast Petru Skoku (Mélanges de linguistique dédiés à la mémoire de Petar Skok ), JAZU, Zagreb, 1985, str. 27-32.<br /><br />28. Vocabulaire et emprunts relatifs à l’habillement en aroumain et mégléno-roumain vo “Cahiers balkaniques” , nr. 8, Publications Langues’O, Paris, 1986, pp. 83-91.<br /><br />29. Vocabulaire de textile et de l’habillement d’origine ottomane et romane dans les langues balkaniques (ouvrage collectif), vo “Cahiers balkaniques”, nr.8, Publications Langues’O, Paris, 1986, pp. 11-37.<br /><br />30. Zna<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>aj francuskog u Kvebeku za istoriju francuskog jezika vo “ Zbornik saopstenja o kanadskoj knji<span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span>evnosti”, odeljenje za informacije, kulturu i nauku ambasade Kanade, Beograd, 1987, str. 42-46.<br /><br />31. Aromanski studii. Prilozi kon balkanistikata (Études aroumaines Contributions à la balkanistique / Bozidar Nastev / - priredil Petar Atanasov - «Ogledalo », Skopje,1988, 256 stranici.<br /><br />32. Predgovor (Préface) kon Aromanski studii. Prilozi kon balkanistikata./ Bo`idar Nastev / priredil Petar Atanasov / “o "Ogledalo", 1988, str. 9-21 (na makedonski i na francuski).<br /><br />33. Les calques linguistiques dans le mégléno-roumain d’après les langues balkaniques voisines VI e Congrès International d’Études du Sud-Est Européen, Sofia, 30 août - 5 septembre 1989, MANU, Skopje, 1991, str. 69 - 76.<br /><br />34. Fonolo<span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>kiot sistem na meglenoromanskiot, Prilozi XIV 1 - Oddelenie za lingvistika i literaturna nauka. MANU, Skopje, 1989, str. 115-144.<br /><br />35. Dictons balkaniques (ouvrage collectif) vo “Cahiers balkaniques”, Publications Langues’O, nr. 16, Linguistique, Paris, 1990, pp. 196 - 211.<br /><br />36. Le mégléno-roumain de nos jours. Une approche linguisrtique, Balkan Archiv, Neue Folge - Beiheft Band 7, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1990, 293 pages + une carte.<br /><br />37. Concordances linguistiques entre le roumain et l’ibéro-roman vo “Actes du XVIII-éme Congrès International de Linguistique et de Philologie Romanes”, Université de Trèves (Trier), 1986, Tome III, Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1991, str. 485 - 495<br /><br />38. Francusko-Makedonski Re<span style=";font-family:";font-size:12;" ></span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>nik (vo sorabotka so Aleksa Poposki i Qubica Dimovska-Kalajlievska) (bukvite: E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O), Makedonska kniga - Prosvetno delo, Skopje, 1992, 888 stranici.<br /><br />39. Les emprunts latins en macédonien vo “Cahiers balkaniques”, nr. 19, Publications Langues’O, Paris, 1993, pp. 109-114.<br /><br />40. Francusko-Makedonski Re<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>nik (vo sorabotka so Aleksa Poposki) (bukvite: A,E,F,G,H,I,J,K,L,M,N,O ), Detska radost, Skopje, 1994, 816 stranici.<br /><br />41. Makedonsko-<span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>panski Razgovornik , Skopje, 1995, 113 stranici.<br /><br />42. Fransoa Vijon vo “ SUM- Spisanie za Umetnost, <span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span>tip, leto 1995, str. 71-75.<br /><br />43. Romansko-albanski jazi<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>ni kontakti, referat podnesen na Meѓunarodniot simpozium "Јazi<span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span>niot i kni<span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span>evniot kontinuitet", odr<span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span>an vo Skopje, na 9 i 10 dekemvri 1993 godina.<br /><br />44. Vlijanieto na turskiot jazik vrz ju<span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span>nodunavskiot romanitet vo "Makedonsko-turski kulturni vrski vo minatoto i denes", Skopje, 1991, str. 97-107<br /><br />45. Zo<span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">to рrvi romanisti</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">ko-balkanisti</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">ki sredbi vo </span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">est na Bo</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span><span style="font-size:85%;">idar Nastev (I - vi romanisti</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">ko balkanisti</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">ki sredbi vo </span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">est na Bo</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span><span style="font-size:85%;">idar Nastev) - Katedra za romanski jazici i kni</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >ž</span><span style="font-size:85%;">evnosti, Filolo</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">ki fakultet vo Sk</span>opje, Skopje, 27 - 29 april 1995.<br /><br />46. Balkanskiot latinski vo Ma<span style="font-size:85%;">kedonija: negovite dene</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">ni hipostazi, “Jazicite na po</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">vata na Makedonija”, kniga 3, MANU, Skopje, 1996, str.103-109.<br /><br />47. Vlasi : minato i sega</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">nost vo "Jazicite na po</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">vata na Makedonija", kniga 3, MANU, Skopje, 1996, str. 187-197.<br /><br />48. Liljana Todorova: Intenzivno traganje po nau</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">nata raznovidnost vo “o Godi</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">en zbornik na Filolo</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">kiot fakultet vo Skopje, 1994 - 1995.<br /><br />49. Pridonesot na makedonskata romanistika za makedonskiot jazik, referat podnesen na nau</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">niot sobir “o “Pedeset godini na makedonskata nauka za jazikot”, MANU, Skopje, 30 noemvri - 2 dekemvri 1995.<br /><br />50. Ogled za raspagjanjeto / Emil Sjoran / Emil Cioran, Traité de décomposition : prevel Petar Atanasov, "Kultura", Skopje, 1996, 256 stranici.<br /><br />51. Les hauts et les bas de la lexicographie macédonienne in "Aperçu sur la lexicographie bilingue", Paris 2000.<br /><br />52. Tolkoven re</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">nik na makedonskiot jazik : nasu</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">na potreba i zaboravena obvrska vo Zbornik na trudovi "Jazikot i op</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">testvoto na pragot na XXI vek", MALA, Skopje, 2000, str. 27-32<br /><br />53. La diffusione della lingua italiana in ambito europeo dal Cinquecento ad oggi vo Zbornik na trudovi od nau</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">niot sobir "40 godini lektorat po italijanski jazik na Univerzitetot "Kiril i Metodij vo Skopje", Skopje, 2001, str. 47-56<br /><br />54. Note etimologice meglenoromâne in "Studii şi cercetări lingvistice", ed. Academiei Române, Bucureşti, 1997, p. 11-17.<br /><br />55. El lugar del español en la Republica de Macedonia in "Actos del Congreso España y la cultura hispanica en el sureste europeo", Atenas, 2-5 de diciembre de 1999.<br /><br />56. Sala e salon, domnilor! in "Marius Sala, Contemporanul lor, contemporanii lui", Bucureşti, 2002, p.105-107.<br /><br />57. Aromunisch in Wieser Enziklopädie des Europäischen Ostens (WEEO), Klagenfurt, 2002, str. 77-84.<br /><br />58. Friulanisch in Rumänien in Wieser Enziklopädie des Europäischen Ostens (WEEO), Klagenfurt, 2002, str. 83-85.<br /><br />59. Meglenorumänisch in Wieser Enziklopädie des Europäischen Ostens (WEEO), Klagenfurt, 2002, str. 127-132.<br /><br />60. Meglenoromâna astăzi, editura Academiei Române, Bucureşti, 2002, 407 pages.<br /><br />61. Makedonsko-</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">panski re</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">nik (Diccionario macedonio-espаñol), Jugoreklam, Skopje, 2002, 430 stranici.<br /><br />62. Makedonsko-italijanski re</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">nik (so gramatika) (Dizionario macedonei - italiano), Skopje, 2002, 311 stranici.<br /><br />63. </span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">estojazi</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">en re</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">nik (makedonski, francuski, italijanski, romanski, </span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >š</span><span style="font-size:85%;">panski, angliski), Evropa 92, Skopje, 2005, 940 stranici.<br /><br />64. Makedonsko-Francuski Re</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">nik, (vo sorabotka so Aleksa Poposki) Jugoreklam, Skopje, 2007, 829 stranici<br /><br />65. Francusko-makedonski i Makedonsko-francuski re</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">nik (vo sorabotka so Aleksa Poposki), Jugoreklam, Skopje, 2001, 819 stranici.<br /><br />66. L'apport de la romanité sud-danubienne au patrimoine culturel balkanique, in Bulletin de l'A.I.E.S.E.E., Bucarest, 2004, pp. 257 - 268.<br /><br />67. Isto</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">na i Zapadna Romanija vo svetlinata na arealnata lingvistika, Arealna lingvistika - teorii i metodi - MANU, Skopje, 2005, str. 23 - 34.<br /><br />68. Opozicija na zvu</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">ni i bezvu</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">ni soglaski vo balkanskite jazici vo "Klasika - Balkanistika - Paleoslavika" (zbornik posveten na akad. Petar Hr. Ilievski, MANU, Skopje, 2007, str. 259 - 266.<br /><br />69. Relations interdialectales roumaines nord- et sud-danubiennes, in "Limba română - limbă romanică", Omagiu acad. Marius Sala la împlinirea a 75 de ani -Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007, pp. 7 - 16.<br /><br />70. Haralampie Polenakovi</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span><span style="font-size:85%;">, Turskite elementi vo aromanskiot, doktorska teza odbraneta vo Zagreb, 1939, MANU, Skopje, 2007, 205 stranici (priredil Petar Atanasov).<br /><br />71. Pogovor kon knigata Turskite elementi vo aromanskiot od Haralampie Polenakovi</span><span style=";font-family:";font-size:85%;" >č</span> doktorska teza odbraneta vo Zagreb, 1939, MANU, Skopje, 2007, 205 stranici (priredil Petar Atanasov).Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-33126812729171826442008-08-22T04:42:00.001-07:002008-08-29T03:39:43.878-07:00fajlovi<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.4shared.com/icons/32x32/pdf.gif"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 50px; height: 50px;" src="http://www.4shared.com/icons/32x32/pdf.gif" alt="" border="0" /></a><br /><br /><br /><ol style="font-weight: bold;font-family:arial;"><li style="font-weight: bold;"><span style="font-size:100%;"><a href="http://www.4shared.com/file/60898345/a522ccd3/friulanisch_in_Rumanien_-_Petar_Atanasov.html">Friulanish in Rumänien - Petar Atanasov</a></span></li><li><span style="font-size:100%;"><a style="font-weight: bold;" href="http://www.4shared.com/file/60899725/4ccda4ec/Meglenorumnisch_-_Petar_Atanasov.html">Meglenorumänisch - Petar Atanasov</a></span></li><li><span style="font-size:100%;"><a href="http://www.4shared.com/file/60901586/2f575089/Concordances_linguistiques_entre_le_roumain_et_libero_-_roman_-_Petar_Atanasov.html">Concordances linguistiques entre le roumain et l'ibero-roman - Petar Atanasov</a></span></li><li><span style="font-size:100%;"><a href="http://www.4shared.com/file/60903119/c32a9606/Relations_Interdialectales_Roumaines_Nord-Et_Sud-Danubiennes_-_Petar_Atanasov.html">Relations Interdialectales Roumaines Nord-Et Sud-Danubiennes - Petar Atanasov</a></span></li><li><span style="font-size:100%;"><a href="http://www.4shared.com/file/60905166/39bf428c/Infinitivul_Meglenoroman_-_Petar_Atanasov.html">Infintivul Meglenoroman - Petar Atanasov</a></span></li><li><span style="font-size:100%;"><a href="http://www.4shared.com/file/60906184/5b87a1c0/Note_Etimologice_Meglenoromane_-_Petar_Atanasov.html">Note Etimologice Meglenoromane - Petar Atanasov</a></span></li><li><span style="font-size:100%;"><a href="http://www.4shared.com/file/60907379/199672b9/Les_Calques_Linguistiques_Dans_Le_Mrglenoroumain_Dapres_Les_Langues_Balkaniques_Voisines_-_Petar_atanasov__________.html">Les Calques Linguistiques Dans Le Meglenoroumani D'apres Les Langues Balkaniques Voisines - Petar atanasov (Лингвистички Калки Во Мегленороманскиот Според Соседните Балкански Јазици)</a></span></li><li><span style="font-size:100%;"><a href="http://www.4shared.com/file/60909840/a7ed010c/_________-__.html">Источна и Западна Романија во Светлината на Ареалната Лингвистика - Петар атанасов</a><br /></span></li></ol>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-23244788420702758382008-08-21T05:50:00.000-07:002009-08-12T06:49:35.945-07:00ATLASUL LINGVISTIC AL DIALECTULUI MEGLENOROMAN (ALDM) I<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://img190.imageshack.us/img190/5231/atlasulaaaa.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 250px; height: 354px;" src="http://img190.imageshack.us/img190/5231/atlasulaaaa.jpg" alt="" border="0" /></a>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-6280035993348673492008-08-03T05:25:00.000-07:002009-08-21T07:17:33.621-07:00<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://img65.imageshack.us/img65/3300/balkanarchivah0.jpg"><img style="FLOAT: left; MARGIN: 0pt 10px 10px 0pt; WIDTH: 195px; CURSOR: pointer; HEIGHT: 268px" alt="" src="http://img65.imageshack.us/img65/3300/balkanarchivah0.jpg" border="0" /></a><br /><p class="MsoNormal" style="TEXT-ALIGN: justify;font-family:arial;" ><span lang="FR" style="FONT-WEIGHT: bold; FONT-STYLE: italic">Le Mégléno-roumain de nos jours</span><span lang="FR">, monographie sur létat actuel d’un des dialectes historiques du roumain à savoir le mégléno-roumain publiée en français à Hamburg dans la série Balkan-Archiv par Helmut Buske Verlag en 1990 contenant les parties : phonétique descriptive, phonologie, morphologie, lexique. Le livre contient environ 300 pages + une carte. Ce dialecte est parlé dans six<span style="font-size:+0;"> </span>villages en Grèce et un seul en R. de Macédoine. L’importance de l’œuvre réside dans le fait qu’on y donne la description d’un idiome sur la voie de disparition. A des rares exceptions, les jeunes, tant en Grèce qu’en R. de Macédoine ne le parlent plus.<?xml:namespace prefix = o /><o:p></o:p></span></p><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" style="FONT-FAMILY: arial" href="http://img65.imageshack.us/img65/3300/balkanarchivah0"></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://img65.imageshack.us/img65/3300/balkanarchivah0"></a>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-86876975072053748982008-08-02T04:57:00.000-07:002008-08-04T05:05:20.374-07:00<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://img165.imageshack.us/img165/3878/meglenoromanapr1.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 162px; height: 262px;" src="http://img165.imageshack.us/img165/3878/meglenoromanapr1.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;font-family:arial;"><span style="font-size:100%;"><i style="font-family:arial;"><span lang="FR"><span style="font-weight: bold;">Meglenoromâna astazi</span>, </span></i></span><span lang="FR" style="font-size:100%;">version roumaine de la même monographie, améliorée et élargie aussi par l’inclusion d’un chapitre sur la syntaxe et un Index, publiée en 2002 dans l’édition de l’Académie Roumaine contenant 407 pages + deux cartes, photos et des textes choisis concernant chaque parler à part. Dans l’Introduction sont traitées également des questions concernant le nom, le nombre et la diffusion géographique de l’idiome, l’occupation et l’origine des Mégléno-roumains. <i style=""><span style=""> </span><span style=""> </span></i></span><span style="font-size:100%;"><br /></span></div><span style="text-decoration: underline;font-family:arial;font-size:100%;" ><br /><br /><br /><br /></span><span style="font-size:100%;"><br /><a href="http://fr.wikipedia.org/wiki/M%C3%A9gl%C3%A9no-roumain"><span style="font-weight: bold;"></span></a><br /><br /><a href="http://fr.wikipedia.org/wiki/M%C3%A9gl%C3%A9no-roumain">Mégléno-roumain</a></span><span style=";font-family:arial;font-size:100%;" ><br /><a href="http://www.ear.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=26&Itemid=59"><span style="font-weight: bold;">Editura Academiei Romane</span></a></span>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-59928627030150473632008-08-01T03:29:00.000-07:002009-08-12T05:48:27.890-07:00Tratat De Dialectologie Romaneasca<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://img112.imageshack.us/img112/8030/58673210bb4.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 198px; height: 302px;" src="http://img112.imageshack.us/img112/8030/58673210bb4.jpg" alt="" border="0" /></a>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-87248311211759401662008-07-18T06:33:00.000-07:002008-08-04T03:55:08.470-07:00Dictionnaire-français-macédonien<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://img112.imageshack.us/img112/3742/76365698js0.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 195px; height: 278px;" src="http://img112.imageshack.us/img112/3742/76365698js0.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><br /><p style="text-align: justify;" class="MsoNormal"><b style=""><i style=""><span style="" lang="FR">Dictionnaire-français-macédonien</span></i></b><span style="" lang="FR">, publié par "Makedonska kniga" - "Prosvetno delo", Skopje, 1992, 989 pages ● c'est le premier dictionnaire moderne <span style=""> </span>dans le pays consacré au français ● 30.000 entrées avec leur transcription phonétique selon API ● Délimitation précise des sens des mots et presque tous exemplifiés ●<span style=""> </span>Instrument pratique qui pourvoie aux besoins des étudiants et professeurs de français ainsi qu'aux traducteurs.<o:p></o:p></span></p>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-85820308196647378752008-07-18T06:13:00.000-07:002008-07-18T06:23:38.840-07:00Dictionnaire macédonien-français<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2DTygF5WQJUBJp-HKLU4pQMXboZ2IEvttQVONAGAO9W_HxzqAfIvl8lq16wfbaYYrTTbwGTPOWR0g-DocEUc-z8MgpwM8AGI_QYEWqyhFXq_ZNAc5lyNQ38NlqemZRFf3MZoW8-8Do_k/s1600-h/atanasov+7.BMP"> </a> <div style="text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2DTygF5WQJUBJp-HKLU4pQMXboZ2IEvttQVONAGAO9W_HxzqAfIvl8lq16wfbaYYrTTbwGTPOWR0g-DocEUc-z8MgpwM8AGI_QYEWqyhFXq_ZNAc5lyNQ38NlqemZRFf3MZoW8-8Do_k/s1600-h/atanasov+7.BMP"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5224343590005724258" style="margin: 0px 10px 10px 0px; float: left; width: 185px; height: 262px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2DTygF5WQJUBJp-HKLU4pQMXboZ2IEvttQVONAGAO9W_HxzqAfIvl8lq16wfbaYYrTTbwGTPOWR0g-DocEUc-z8MgpwM8AGI_QYEWqyhFXq_ZNAc5lyNQ38NlqemZRFf3MZoW8-8Do_k/s320/atanasov+7.BMP" border="0" /></a><b style=""><i style=""><span style="" lang="FR">Dictionnaire macédonien-français</span></i></b><span style="" lang="FR">, publié par "Jugoreklam, Skopje, 2007, 829 pages ● 40.000 entrées ● description lexico-sémantique, lexico-morphologique des entrées ainsi que les formes imperfectives et perfectives des verbes macédoniens ● exemplifications<span style=""> </span>et phraséologismes ● Instruments utile dans les mains des étudiants, des professeurs de français et surtout des traducteurs étant le plus ample des dictionnaires publiés dans le pays.</span></div><div></div>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-15295581046678241352008-07-18T05:46:00.000-07:002008-07-18T06:06:57.329-07:00Dizionario macedone-italiano<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwfs2XgkNupr7Sf5OrOj_k2wZixCMVUo-TykEutGsHB-Tt6ZgCi3gv54AtlGJBlyYTFRkKDgPFBRKEOZJPkC-Wb7IoZJQpZgWhxKHIRIJJmOzUQSOm4voc92ayK3DafUxVygfXUXvnJEQ/s1600-h/recnik+6.BMP"></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwfs2XgkNupr7Sf5OrOj_k2wZixCMVUo-TykEutGsHB-Tt6ZgCi3gv54AtlGJBlyYTFRkKDgPFBRKEOZJPkC-Wb7IoZJQpZgWhxKHIRIJJmOzUQSOm4voc92ayK3DafUxVygfXUXvnJEQ/s1600-h/recnik+6.BMP"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5224335935986181490" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 183px; HEIGHT: 261px" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwfs2XgkNupr7Sf5OrOj_k2wZixCMVUo-TykEutGsHB-Tt6ZgCi3gv54AtlGJBlyYTFRkKDgPFBRKEOZJPkC-Wb7IoZJQpZgWhxKHIRIJJmOzUQSOm4voc92ayK3DafUxVygfXUXvnJEQ/s320/recnik+6.BMP" border="0" /></a> <p class="MsoNormal" style="TEXT-ALIGN: justify"><b><i><span lang="FR">Dizionario macedone-italiano</span></i></b><i><span lang="FR">, </span></i><span lang="FR">publié par "Bronco", Skopje, 2002, 311 pages ● 10.000 entrées ● Abrégé de grammaire italienne.<?xml:namespace prefix = o /><o:p></o:p></span></p><div></div>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-77648664582983578522008-07-18T05:45:00.000-07:002008-07-18T06:08:40.250-07:00Diccionario macedonio-español<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFrHi9s7_uWqB5x2K6kQUheDwv91tkvjxJ9YLDlKjxOti8G1memujXeEdYL1x4fjf_x3Of__5GO3yoqWLJJeSgTpzGHjipwHabDd0sKAw3MQNSVKEnIPkM4O4Jv1yiwZHkaMfbdDmXIwk/s1600-h/recnik+5.BMP"></a> <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFrHi9s7_uWqB5x2K6kQUheDwv91tkvjxJ9YLDlKjxOti8G1memujXeEdYL1x4fjf_x3Of__5GO3yoqWLJJeSgTpzGHjipwHabDd0sKAw3MQNSVKEnIPkM4O4Jv1yiwZHkaMfbdDmXIwk/s1600-h/recnik+5.BMP"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 181px; height: 273px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFrHi9s7_uWqB5x2K6kQUheDwv91tkvjxJ9YLDlKjxOti8G1memujXeEdYL1x4fjf_x3Of__5GO3yoqWLJJeSgTpzGHjipwHabDd0sKAw3MQNSVKEnIPkM4O4Jv1yiwZHkaMfbdDmXIwk/s320/recnik+5.BMP" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5224335921185763234" border="0" /> </a><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style=""><i style=""><span style="" lang="FR">Diccionario macedonio-español</span></i></b><span style="" lang="FR">, publié par "Jugoreklam", Skopje, 2002, 430 pages ● 15000 entrées ● c'est le premier dictionnaire espagnol publié en R. de Macédoine ● il est le résultat de l'intérêt croissant du côté espagnol pour la diffusion et la promotion de cet idiome en R. de Macédoine ainsi que de son apprentissage<span style=""> </span>par les lecteurs macédoniens. Instrument pratique à l'usage des étudiants ● Abrégé de grammaire espagnole.<o:p></o:p></span></p>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-76737916765826159052008-07-18T05:33:00.000-07:002008-07-18T06:11:39.262-07:00Dictionnaire-français-macédonien ... macédonien-français<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJl034O4XWlj3AzjaPhC9D-ypomGMBE1ZZolX1nwlDb5LN0eiObFdykS0usqiDWIG6mEWL7hr7re05B9V0Do2AIRCYw6BpfqxSAkdi352Mbe3B8zAuMAZ3jLZT6dVdZgyoY8Q3bNjckf4/s1600-h/recnik+4.BMP"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5224332612891728930" style="margin: 0px 10px 10px 0px; float: left; width: 187px; height: 269px;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJl034O4XWlj3AzjaPhC9D-ypomGMBE1ZZolX1nwlDb5LN0eiObFdykS0usqiDWIG6mEWL7hr7re05B9V0Do2AIRCYw6BpfqxSAkdi352Mbe3B8zAuMAZ3jLZT6dVdZgyoY8Q3bNjckf4/s320/recnik+4.BMP" border="0" /></a> <p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style=""><i style=""><span style="" lang="FR">Dictionnaire-français-macédonien </span></i></b><span style="" lang="FR">●<b style=""><i style=""><span style=""> </span>macédonien-français</i></b><i style="">, </i>publié par "Jugoreklam", Skopje, 2001, 819 pages ● 25000 entrées ● transcription phonétique ● entrées bien exemplifiées ● Instrument utile à l'usage des élèves et étudiants.<o:p></o:p></span></p> <div></div>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-63818470816926564152008-07-18T05:32:00.000-07:002008-07-18T06:19:06.810-07:00Dictionnaire macédonien-français<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKZoRZZvMhAPTJ6v9Q821eLUDqmZ52hwWAcixvY6DE-Hpjd_AoddWeo-8T8fWTBHatRu0j46dgFs7OtdjJLTwwKEHY2K-RDXwJRYWZ7xFBRbaenNhP-azuWT3NrUi6ef4JPWDZsNWGrS0/s1600-h/recnik+3.BMP"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 187px; height: 255px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKZoRZZvMhAPTJ6v9Q821eLUDqmZ52hwWAcixvY6DE-Hpjd_AoddWeo-8T8fWTBHatRu0j46dgFs7OtdjJLTwwKEHY2K-RDXwJRYWZ7xFBRbaenNhP-azuWT3NrUi6ef4JPWDZsNWGrS0/s320/recnik+3.BMP" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5224333124915673986" border="0" /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="font-weight: bold;">Dictionnaire macédonien-français</span>, publié par "Prosvetno delo", Skopje à l'usage des élèves et étudiants.</span></a>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-50653825081563798392008-07-16T05:43:00.000-07:002008-07-16T06:00:34.116-07:00Dictionnaire en six langues<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiytPJ_51LMeKMOUjmeRjjcUptFoOm0j7PAkyEtfoOq2shf0DSdb4PzFvEVyzRIyvODei1f9LyTiBJ-IvV2meTMB7UDxJMjyxoYbHTF2qfHDUwQsahhXOq6762idEKdlatgZIjgWs2HFtI/s1600-h/recnik+2.BMP"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 183px; height: 262px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiytPJ_51LMeKMOUjmeRjjcUptFoOm0j7PAkyEtfoOq2shf0DSdb4PzFvEVyzRIyvODei1f9LyTiBJ-IvV2meTMB7UDxJMjyxoYbHTF2qfHDUwQsahhXOq6762idEKdlatgZIjgWs2HFtI/s320/recnik+2.BMP" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5223593859028200114" border="0" /></a><br /><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; font-family: arial; color: rgb(0, 0, 0);"><b style="font-weight: bold; font-style: italic;">Dictionnaire en six langues</b><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">,</span> publié par "Evropa 92", Skopje, 2005 ● 10.000 entrées● le vocabulaire macédonien le plus fréquent et leurs équivalents en français, italien, roumain, espagnol et anglais ● environs 2000 phraséologismes ● <span style=""> </span><o:p></o:p></p>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-48456097357760547042008-07-04T03:44:00.000-07:002008-08-04T05:04:23.154-07:00Dictionnaire Francais - Macedonien<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://img218.imageshack.us/img218/6401/82252262ti6.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 250px; height: 360px;" src="http://img218.imageshack.us/img218/6401/82252262ti6.jpg" alt="" border="0" /></a>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-44703887492806123582008-06-05T05:49:00.000-07:002008-06-05T05:56:06.352-07:00ARUMUNISH<div style="text-align: center;"><a href="http://www.ear.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=26&Itemid=59"><span style="font-size:100%;"><span style="font-weight: bold;font-family:arial;" >Arumunish - Petar Atanasov</span></span></a><br />Published in WEEO - WIESER ENZYKLOPÄDIE DES EUROPÄISCHEN OSTENS (Band 10)<br /></div>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-19075371080115737202008-05-08T01:24:00.000-07:002008-11-01T13:15:22.911-07:00Petar atanasov - video file<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/poINS1dQMb0&hl=en&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><embed src="http://www.youtube.com/v/poINS1dQMb0&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/8AedY1ZqmMI&hl=en&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><embed src="http://www.youtube.com/v/8AedY1ZqmMI&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/TKJ7d1bhGK0&hl=en&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><embed src="http://www.youtube.com/v/TKJ7d1bhGK0&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/REmUIFEHSM4&hl=en&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><embed src="http://www.youtube.com/v/REmUIFEHSM4&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/2Hy47-ot0xY&hl=en&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><embed src="http://www.youtube.com/v/2Hy47-ot0xY&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-55301956396550449142008-05-08T01:01:00.000-07:002008-08-08T02:59:52.533-07:00Petar Atanasov - PHOTO<div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3177/2680045966_eea1fd5e04.jpg?v=0"> <img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3177/2680045966_eea1fd5e04.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec André Martinet à Skopje (1984)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3230/2680046220_0d3609d7b8.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3230/2680046220_0d3609d7b8.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec Z. Muljacic, C. Poghirc et M. Nezirovic au XVIIIe Congrèèès<br />International de Linguistique et Philologie Romanes à Trier (1986)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3091/2680046470_fa18d052ff.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3091/2680046470_fa18d052ff.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec André Martinet à Skopje (1984)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3258/2679225913_abd5f1066d.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3258/2679225913_abd5f1066d.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec Veikko Väänänän à Aix-en-Provence (1983)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3045/2679226173_9be96e1bda.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3045/2679226173_9be96e1bda.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Alexandru Rosetti et Alexandru NIculescu au XVIIIe Congrèèès<br />International de Linguistique et Philologie Romanes à Trier (1986)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3083/2680047214_b707d8c7af.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3083/2680047214_b707d8c7af.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Eugenio Coseriu à Constan`a à l'occasion des "Journées coseriennes"<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3170/2680047400_644542945e.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3170/2680047400_644542945e.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>au XVIIe Congrèèès International de Linguistique et Philologie Romanes à Aix-en-Provence (1983)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3091/2679226903_74b2256cd4.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3091/2679226903_74b2256cd4.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec Zarko Muljacic aux "Premières rencontres romanes et balkaniques" en l'honneur de B. Nastev à Skopje (1995)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3239/2679227309_9f46f74df5.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3239/2679227309_9f46f74df5.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Nullo Minissi à Naples (2003)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3096/2679227581_125d9babd8.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3096/2679227581_125d9babd8.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Marius Sala, directeur de l'Institut de linguistique "Iorgu Iordan" et mon épouse à Bucarest (2000)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3024/2680048618_d9c33c55b6.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3024/2680048618_d9c33c55b6.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Nullo Minissi à Naples (2003)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3222/2680048952_d7f1b7c9f8.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3222/2680048952_d7f1b7c9f8.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Eugen Simion, président de l'Académie Roumaine, lors du lancement de mon livre Meglenoromana astazi, Bucarest (2000)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3211/2679228529_f0e830efc4.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3211/2679228529_f0e830efc4.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Eugen Simion, président de l'Académie Roumaine et l'acad. Gheorghe Mihail&, lors du lancement de mon livre Meglenoromana astazi, Bucarest (2000)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3260/2679228841_715c054aa4.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3260/2679228841_715c054aa4.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Eugen Simion, président de l'Académie Roumaine, lors du lancement de mon livre Meglenoromana astazi Bucarest (2000)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3169/2680049958_0a6df12ac0.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3169/2680049958_0a6df12ac0.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Gheorghe Mihail&, et le prof. dr. Nicolae Saramandu, lors du lancement de mon livre Meglenoromana astazi, Bucarest (2000)<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3236/2680050386_711c90f6a9.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3236/2680050386_711c90f6a9.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Marius Sala, vice-président de l'Académie Roumaine, lors du lancement de mon livre Meglenoromana astazi, Bucarest (2000)<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3021/2679229683_23a3101f88.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3021/2679229683_23a3101f88.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>au Congrès aroumain organisé à Fairfield, Etats-Unis d'Amériques en 2000.<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3071/2680050936_0f48f78975.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3071/2680050936_0f48f78975.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>lors du lancement de mon livre Meglenoromana astazi, Bucarest (2000)<br /></div><br /><div style="text-align: center;"><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3274/2680051250_4704752191.jpg?v=0"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3274/2680051250_4704752191.jpg?v=0" alt="" border="0" /></a>avec l'acad. Marius Sala, vice-président de l'Académie Roumaine, lors du lancement de mon livre Meglenoromana astazi, Bucarest (2000)<br /></div><br /><br /><br /><br /><br /><br /></div>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-41059073423707746062007-10-07T12:55:00.000-07:002010-11-15T04:17:23.305-08:00Sound files - Prof. Dr. Petar Atanasov<div style="text-align: center;"><embed src="http://www.4shared.com/embed/399377832/5ec377d" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" width="320" height="200"></embed><br /><br /><a href="http://www.4shared.com/audio/LWZso13n/rec-Atanasov_1.html">Download sound file 1</a><br /><br /><embed src="http://www.4shared.com/embed/399380038/f4ad20b3" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" width="320" height="200"></embed><br /><br /><a href="http://www.4shared.com/audio/57sG3mli/rec-Atanasov_2.html">Download sound file 2</a><br /><br /><embed src="http://www.4shared.com/embed/399381361/4afcb56e" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" width="320" height="200"></embed><br /><br /><a href="http://www.4shared.com/audio/FJmpm7wT/rec-Atanasov_3.html">Download sound file 3</a></div>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1810341314274645594.post-39864457786298304602006-08-31T03:17:00.000-07:002010-11-17T03:23:38.879-08:00Tot ce am realizat datorez limbii române – Interviu cu profesorul megleno-român Petar Atanasov<div align="justify">Tot ce am realizat datorez limbii române – Interviu cu profesorul megleno-român Petar Atanasov<br />de Vlad Cubreacov (31-8-2008)<br /><br /><br /><br /><br />Petar Atanasov<br />Domnule profesor Petar Atanasov, lumea vă cunoaşte ca pe o personalitate care a muncit toată viaţa pe tărâmul lingvisticii, în general, şi pe cel al lingvisticii româneşti, mai cu seamă, preocupându-vă de dialectologia megleno-română şi de cea aromână, ca şi de lexicografie. Sunteţi născut în 1939 în Republica Macedonia şi v-aţi făcut studiile postuniversitare şi masteratul la Belgrad. Aţi predat macedoneana, franceza şi româna. Aţi ţinut prelegeri la universităţi din Paris, Napoli şi Skopje. Printre lucrările dumneavoastră de referinţă sunt: Meglenoromâna astăzi (Bucureşti, editura Academiei Române), Le megleno-roumain de nos jours (Hamburg), Dicţionarul macedonean-albanez şi albanez-macedonean, Dicţionarul francez-macedonean şi macedonean-francez. Aţi publicat sute de studii şi articole în diverse limbi, în Macedonia şi peste hotare. Aţi tradus din opera lui Emil Cioran în slava macedoneană. În anul 1995, guvernul francez v-a decernat premiul Palmes Academiques… Ce se poate adăuga acestei prezentări?<br />- Sunt Petar Atanasov, megleno-român de origine, născut în comuna Huma. Noi, localnicii, îi spunem Uma. Am fost profesor la Facultatea de Filologie din Skopje până în 2005, acum sunt la pensie. Am fost primul lector de limba română, când s-a deschis lectoratul de română în anii ‘70, iar pentru aceasta am fost un an de zile la un curs pregătitor în România. Am predat limba română singur vreo 7 ani, apoi au venit şi alţi lectori. Până la pensionare am predat şi limba franceză, dar întotdeauna limba română a constituit o prioritate în preocupările mele ştiinţifice.<br />Domnule profesor, v-aş ruga să ne faceţi o prezentare generală a comunităţii megleno-românilor, referindu-vă la situaţia ei actuală, la numărul de membri, aria de răspândire şi altele.<br />- Megleno-românii reprezintă o mică enclavă lingvistică care în timpul Imperiului Otoman nu era divizată. După primul război mondial, zona megleno-românească a fost divizată în două părţi: cea mai mare parte a rămas în Grecia, iar o singură comună, comuna mea, a intrat în componenţa fostei Iugoslavii. Actualmente sunt 7 sate în care se mai vorbeşte megleno-româna. Menţionez că până în anii 1923-1924 erau 8 sate, în frunte cu cea mai mare comună: Nonti, a cărei populaţie fusese islamizată cu două secole în urmă. După încheierea acordului dintre Grecia şi Turcia privind schimbul de populaţie, comuna Nonti a fost populată cu greci aduşi din Asia Mică, tot atunci megleno-românii au plecat în Turcia europeană pe lângă Şarkoy, Kilimiş şi altele. Din cele 7 sate de megleno-români, 6 se află în Grecia şi satul meu, Uma, care, practic, nu mai există, pentru că populaţia a coborât în oraşul Ghevghelia. Megleno-românii de aici revin vara la Uma, unde le-au rămas casele părinteşti. Înainte vreme au fost şi alte sate megleno-române. De exemplu, satul cunoscut astăzi Konisko – noi, megleno-românii, îi spunem Coniţca – şi Sirmirina, din Republica Macedonia. Îmi amintesc că bunicul meu, răposat în 1962, îmi povestea că în tinereţea lui mergea la Sirmirina şi că acolo morarul vorbea megleno-româneşte. Constat şi astăzi, deşi e o localitate complet slavizată, că multe toponime din acest sat sunt megleno-române: Cămeaşă, Per şi altele. Nu am mai apucat pe nimeni din această zonă care să mai vorbească megleno-româna, dar se ştie că au fost şi alte sate megleno-române. Amintesc doar de Baroviţa, numit Rek în Grecia, care a fost populat mai demult de megleno-români.<br />Cum se autoidentifică megleno-românii? Vă întreb pentru că termenul de megleno-român este unul ştiinţific.<br />- Între ei megleno-românii îşi spun vlaşi, la singular vla. Dacă îl întrebi: „Ce eşti?”, îţi răspunde: „Eu sînt vla şi noi im vlaşi”. Termenul de român s-a pierdut la noi, pentru că megleno-românii sunt înconjuraţi de populaţie slavă macedoneană, influenţa slavă fiind preponderentă până la primul război mondial. Cuvintele greceşti în vorbirea megleno-română puteau fi numărate pe degete, pe când cuvintele slave erau importante. În schimb, după primul şi, mai ales, după al doilea război mondial, când şcolile noastre româneşti din Grecia s-au stins, adică au fost închise, numărul cuvintelor greceşti a crescut semnificativ în megleno-română, astfel încât un megleno-român din Macedonia când merge în Grecia nu se mai poate înţelege cu megleno-românii de acolo, pentru că nu cunoaşte greaca.<br />Idiomul romanic sau neolatin vorbit până astăzi de megleno-români este o limbă, un grai sau un dialect? Cum îl calificaţi dumneavoastră ca vorbitor nativ, dar şi<br />filolog?<br />- După mine nu există nici o îndoială că este vorba de un dialect al limbii române. Îl putem califica şi ca un dialect istoric al limbii române, pentru că nu se suprapune întocmai cu limba română literară de astăzi. Noi ne aflăm geografic departe de România. Trebuie să vă spun că eu am fost de-a lungul carierei mele ştiinţifice şi academice un istoric al limbii, ocupându-mă, în special, de istoria limbii franceze. Cunosc bine relaţia dintre formele lexicale latine şi cele franceze. La un moment dat, m-a preocupat şi relaţia dintre formele latine şi cele române. Toate transformările, cu mici excepţii, sunt şi cele care există şi în limba română literară. Este important să observăm ce spun oamenii simpli în această privinţă. Unul îmi spune: „Limba noastră îi limbă rumânească. De ce noi, – zice el, – care suntem aproape de Vardar, vara când este cald şi mergem să irigăm câmpurile, spunem că apă este Dunăv”, adică Dunăre de multă? „Dunărea doar este departe de noi. De ce nu spunem că este apa ca în Vardar?” Pe urmă, dacă analizăm bine acest idiom, atestăm multe-multe fenomene identice cu daco-româna. Megleno-românii spun poine, moine, coine pentru pâine, mâine, câine. Aşadar, nu se poate să se fi creat o limbă separată aici. Cu atât mai mult cu cât observăm şi un alt fenomen: în toate limbile balcanice de sud (bulgara, greaca, macedoneana, albaneza, dialectul aromân) forma verbală de infinitiv a dispărut complet. Noi, megeleno-românii, am păstrat forma de infinitiv, exact cum se întâmplă şi în daco-română. Dacă nu eram rupţi din masa daco-română, acest fenomen lingvistic n-ar fi existat, în concluzie nu este vorba de o influenţă din afară şi megleno-românii vorbesc un dialect istoric al limbii române.<br />Aţi prezentat situaţia culturală şi lingvistică actuală a megleno-românilor ca fiind una precară. Care credeţi că ar fi priorităţile momentului pentru salvarea, conservarea şi dezvoltarea acestui dialect istoric al limbii române?<br />- Să nu fie prea târziu. Eu mă tem că ar putea fi prea târziu. Singura posibilitate ar fi dacă s-ar prelua experienţa pe care am avut-o în timpul Imperiului Otoman. Un grai se păstrează prin şcoală. Dacă s-ar preda în şcoli limba română literară, aşa cum era pe vremea otomanilor, ar fi o soluţie. Există şi alte voci care consideră astfel. Părerea mea este că dacă s-ar deschide şcoli cu predare în limba română, megleno-românii s-ar deştepta şi nu s-ar mai ruşina să spună că sunt megleno-români. Eu, de exemplu, înainte de a-mi începe studiile la facultate aveam un sentiment de inferioritate, pentru că noi, megleno-românii, eram dispreţuiţi. În orăşelul Ghevghelia, unde am locuit, ascundeam faptul că suntem vlaşi. Mai târziu, după ce am învăţat limba română literară în timpul unei specializări în România, mi s-a trezit sentimentul de mândrie naţională, sentimentul că nu suntem chiar aşa aruncaţi pe pământul ăsta, ci facem parte dintr-o naţiune mai mare. Această conştiinţă poate fi redobândită numai prin şcoală.<br />Credeţi că ar putea apărea în sânul comunităţii megleno-române iniţiative de salvare a graiului şi de redeşteptare a conştiinţei naţionale? Sau ne-am putea gândi la o solidaritate cu o altă comunitate românească, din ţările balcanice, mai largă, cea aromână, în scopul perpetuării identităţii româneşti?<br />- Din păcate, toate iniţiativele mele de până acum de creare a unei şcoli româneşti au eşuat, ideea nu a fost acceptată. Aveţi dreptate, noi nu putem face o şcoală separată pentru megleno-români şi o altă şcoală pentru aromâni. Trebuie să lucrăm împreună, pentru că şi ei, şi noi suntem români. Sunt unii care vor să deschidă şcoli cu predare doar în dialectul aromân. Nu văd cum s-ar putea integra megleno-românii în aromână. Există astăzi şi forţe influente de peste hotare care doresc separarea aromânilor din trunchiul comun românesc. Sigur că orice idiom poate deveni o limbă, dar pentru asta trebuie întrunite mai multe condiţii: un teritoriu pe care se poate dezvolta limba respectivă, un învăţământ de toate nivelurile în această limbă şi instrumente administrative de apărare a acestei limbi. Să fiu înţeles corect. Eu sunt la fel de îngrijorat de situaţia dialectului aromân ca şi de cea a dialectului meu megleno-român. Nu trebuie să se înţeleagă că aş fi împotrivă ca aromânii să se cultive în propriul lor dialect, nicidecum. Departe de mine un asemenea gând. Sunt însă conştient că o asemenea izolare ar însemna o lovitură de graţie aplicată atât lor, cât şi nouă. Una e când ţi se oferă posibilitatea să te cultivi într-o limbă literară, în care sunt traduse marile opere ale lumii, în care există o bogată terminologie ştiinţifică şi care îţi permite să înţelegi şi fenomenele lingvistice particulare din graiul sau dialectul tău, şi cu totul altceva e când vrei să te limitezi la acest grai sau dialect.<br />Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o Rezoluţie (nr. 1333/1997) şi o Recomandare „cu privire la limba şi cultura aromână”. După decenii de tăcere, Rezoluţia 1333 a APCE este primul document care recunoaşte existenţa romanităţii balcanice şi pune problema oferirii unor drepturi reale românilor din cele patru ţări din peninsulă în care locuiesc aromânii. Unele – prea puţine – dintre cerinţele acestor documente europene au fost îndeplinite doar parţial, în Macedonia sau Albania, nu şi în Grecia sau Bulgaria. Credeţi că merită să încercăm să internaţionalizăm chestiunea megleno-românilor printr-o abordare la nivel european?<br />- Sunt de acord, dar vreau să precizez un lucru. Dacă ne vom limita la dialect, la formele folclorice, nu vom reuşi nimic. E valabil şi pentru aromâni, mulţi dintre care mi-au fost studenţi. Graiul aromân s-a diversificat după fiecare ţară în care locuiesc aromânii şi cei din Grecia, de exemplu, nu pot renunţa la cuvintele greceşti, cei din Albania la cuvintele albaneze, ceea ce face imposibilă crearea unei norme literare unice aromâne diferite de norma literară daco-română.<br />Ne puteţi da câteva exemple de megleno-români care au avut o carieră de succes în societatea din Macedonia?<br />- Primul şi cel mai bun prezentator de la televiziunea naţională din Skopje era un megleno-român, Ivan Antonov. Am mai avut un viceministru al Agriculturii, Nicolo Petrov. Şi unul, şi altul făcuseră, până în 1940, şcoală în limba română literară la Liceul Românesc din Sofia. Amintesc în acest context şi de domnul Baialgiev, care a fost profesor şi decan al Facultăţii de Drept, dar şi ministru al Educaţiei din Macedonia. Despre mine aţi spus dumneavoastră. Eu m-am ocupat de filologie şi am scris despre dialectul megleno-român. Atât. Din păcate, alte personalităţi megleno-române nu există, ca să le putem invoca numele.<br />Ce credeţi că ar putea face România şi Republica Moldova pentru megleno-români, ca formă de solidaritate cu românitatea balcanică?<br />- Ar trebui să existe un Minister pentru Românii de peste hotare, pentru a se salva măcar ceea ce poate fi salvat. Să vă dau un exemplu. Am făcut un proiect pe care l-am prezentat, prin intermediul ambasadei, la Bucureşti. Intenţionam să elaborez un Atlas lingvistic al dialectului megleno-român, mai apoi am înţeles că ar fi mai util să întocmesc un Dicţionar al dialectului megleno-român, pentru că un Dicţionar cuprinde mult mai multe cuvinte, decât un Atlas. Doresc din tot sufletul să fac, cu seriozitate şi competenţă, un serviciu ştiinţei lingvistice româneşti. Pentru aceasta am nevoie să mă deplasez la faţa locului, în aşezările megleno-române din Grecia, pentru a completa mai multe anchete şi trebuie să-mi asum toate riscurile unei asemenea întreprinderi, pentru că există şi riscuri. Până astăzi nu am nici un răspuns în legătură cu această cerere.<br />Într-un fel sau altul, în ce etapă de elaborare se află cele două lucrări ale dumneavoastră privind dialectul megleno-român.<br />- Atlasul lingvistic, cu vreo 600 de hărţi, este terminat, iar Dicţionarul se află în etapa finală. Am şi luat legătura cu Institutul de Lingvistică din Bucureşti în vederea editării Atlasului. Mi s-a spus că este foarte bun, numai că vor trebui să găsească mijloace pentru editarea lui. Ei sunt interesaţi să-l publice. Măcar atâta să facem, să salvăm dialectul în formă scrisă, măcar aşa, prin cărţi, dacă nu-l putem salva în formă vie. Şi dalmata a dispărut şi dacă nu era Bartoli să facă anchetele lui şi să fixeze o seamă de cuvinte dalmate, nu am fi ştiut astăzi mare lucru despre această limbă romanică care a dispărut. Apoi, este foarte important şi pentru lingvistica generală să vedem ce s-a schimbat în dialectul megleno-român, să vedem până unde merg influenţele străine şi ce e nou de la studiile lui Capidan până astăzi. Fără falsă modestie, cred că aş putea face acest serviciu lingvisticii româneşti mai bine decât oricare daco-român, pentru că eu cunosc idiomul şi locuiesc în această regiune. Nu vreau să vorbesc mai mult despre asta.<br />Statele europene, printre care şi Republica Macedonia, s-au angajat în faţa comunităţii europene să respecte toate minorităţile, iar megleno-românii sunt una dintre minorităţile autohtone din ţara dumneavoastră… Ce ar putea face acest stat pentru salvarea megleno-românilor?<br />- Statul macedonean e foarte liberal în sensul acesta. Dacă oamenii vor să facă ceva, statul nu se opune. Cred însă că megleno-românii sunt în declin şi mă tem că nimeni nu poate opri un fenomen natural, de stingere a unei comunităţi. Ca factori dizolvanţi există şi problema migrării de la sat la oraş, a integrării în societate, amintesc şi căsătoriile mixte, toate atrăgând dispariţia dialectului. Din punct de vedere legal, e posibil să se facă ceva pentru salvarea megleno-românilor însă, din păcate, lipsesc alte condiţii. Cred că singura salvare constă în redobândirea conştiinţei româneşti, prin însuşirea limbii române literare ca limbă de acces la marea cultură, în care să pot să capăt cunoştinţe din biologie, din chimie, din astronomie sau matematică. Dialectizarea e un drum greşit. De ce africanii, care au idiomurile lor, acceptă limba franceză ca limbă de cultură? E bine ştiut faptul că multe ţări din Africa au învăţământul în franceză. Nu trebuie să fugim de limba română, pentru că tocmai limba română ne poate ajuta să păstrăm idiomul nostru megleno-român. Toţi cei care au făcut şcoală românească cu decenii în urmă, îşi păstrează şi graiul local, iar dacă ne vom baza numai pe idiomul acesta folcloric, nu vom mai putea păstra nimic şi ne vom pierde identitatea naţională. Aceasta se referă şi la aromâni. Bineînţeles că există şi o opoziţie privind acest subiect din partea unora care ne-ar putea acuza că facem propagandă românească. Viitorul va arăta că aromânii au pornit acum pe o cale greşită.<br />Am observat că aici, în Republica Macedonia, se utilizează o altă ortografie pentru dialectul aromân decât cunoşteam noi de la Constantin Belimace, Nicolae Batzaria, George Murnu şi alţii, ortografie în mare parte comună celorlalte dialecte ale limbii noastre. Bunăoară, găgăuzii basarabeni, care vorbesc un dialect al limbii turce şi care şi-au dorit o renaştere naţională, au adoptat de mai mulţi ani alfabetul latin şi ortografia turcă, tocmai pentru a înlesni accesul la o limbă literată şi de cultură cum este turca. Ceea ce văd aici în Macedonia şi am mai întâlnit în cazul unei reviste aromâne din Germania este o ortografie ciudată, germanizantă, ieşită de pe linia tradiţiei care se constituise şi în care au fost scrise atâtea şi atâtea monumente literare culte în dialect aromân. Credeţi că acest soi de ortografie poate ajuta sau dăuna conservării şi perpetuării dialectului?<br />- Trebuie să ştiţi că nu toţi aromânii sunt de acord cu această ortografie. Văd că nici doamna Matilda Caragiu Marioţeanu nu acceptă acest alfabet ciudat. De ce să nu folosim alfabetul şi ortografia Dicţionarului lui Tache Papahagi? Părerea mea este că acest alfabet diferit a fost creat pentru a demonstra că aromânii ar fi un alt popor. A fost un lucru premeditat, pentru a susţine că nu avem nimic în comun cu românii. Această invenţie trebuie atribuită lingviştilor şi nu cred că va da rezultate în ceea ce priveşte salvarea dialectului.<br />Domnule profesor, v-aş ruga în încheiere să le adresaţi confraţilor noştri câteva cuvinte, o urare în graiul dumneavoastră de acasă.<br />- Io voi ca ţea limbă care o-nviţai în casă di mic ninga când ieram si poată si rămâie şi mai încloaţe, s-o ulăfească oaminili. Bună, ma ved că mulţî oamini din cătunu meu care să astădzi ma moşi o ulăfesc, aţeli ma tineri nu o ulăfesc. Şi noi care im prin marile căsăbăluri, prin Skopja şi prin alanti căsăbăluri, izolaţ di eli, noi mai bun o viglem limba. Aţeli cari-s-ăn Ghevghelia, marili ţentru a meglenoromâni, s-ăburviţ, s-amestecaţ, ş-aţeli ficiori nu ulăfesc limba. Şi la mini multu jali ca si-ni peardi limba.<br />Tot ce am realizat datorez limbii române. Dacă nu aş fi avut acces la tot ce s-a scris în lingvistica română, nu aş fi putut face nimic pentru idiomul meu megleno-român de acasă. </div>Prof. Dr. Petar Atanasovhttp://www.blogger.com/profile/11392704424664572716noreply@blogger.com0